Există o legătură între cei care propun formule administrative pronataliste și cei care susțin că avortul nu ar trebui să fie o alegere liberă, ci o crimă pedepsită de lege. Există o legătură între cei care formulează politici pronataliste și cei care acționează împotriva introducerii educației sexuale în școli. Inspirat după model maghiar, Ministerul Familiei de la București pare a fi rezultatul unor astfel de legături. Iată cum a apărut – și de ce ar trebui să ne intereseze geneza sa.| Foto: Ghiță Porumb / Inquam Photos

Pe 23 septembrie 2021, în jurul orei 14.40, bărbatul în costum urca pe scena Pavilionului Grădinii Regale din Budapesta. Își aranja hârtiile, arunca o privire în sala unde se strânseseră politicieni și activiști din toată lumea pentru a patra ediția a Summit-ului pentru Demografie, după care începea să vorbească despre problemele din România. După ce deplângea în termeni generali scăderea natalității, bărbatul se întorcea la hârtii pentru câteva exemple:

În România s-au născut, în 1967, 528.000 de copii. Am ales anul 1967 pentru că a fost anul în care s-a interzis avortul prin lege. Și apoi am avut în jur de 314.000 de nașteri în 1990, iar în 2020 –  178.509 de nașteri. (…) Iată ne dau de gândit aceste cifre, dar piramida demografică s-a inversat. Am pierdut la cifre nete populație. 

Bărbatul în costum e președinte al UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) și viceprim-ministru în Guvernul României. Îl cheamă Hunor Kelemen și a fost unul dintre păpușarii politici care au determinat, în toamna acestui an, înființarea unui minister al familiei în România. 

Ce a vrut să transmită Hunor Kelemen când a decis să prezinte înaintea asistenței strânse la Budapesta statistica nașterilor în România anului 1967? 

E indicativă alegerea unui politician de a ilustra comparativ – și pozitiv – urmările demografice ale unei politici represive criminale, care a produs nenumărate efecte negative în societatea românească? 

Și-n ultimă instanță, există vreo legătură invizibilă între Budapesta și București când vine vorba de politici pronataliste și de vederi sociale care pot opera inclusiv cu limitări ale accesului (medical sau legal) la avort?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt fundamentale pentru a înțelege de ce și cum a apărut în România, din senin, un minister al familiei. Adică o structură cu ambiții sociale profunde, despre care nimeni nu vorbea pe scena politică românească până de curând.

Prăbușirea coaliției PNL-USR și reașezarea scenei politice de la București, în noua formulă guvernamentală PNL-PSD, au creat – printre altele – și oportunitatea politică a implementării unui cadru pronatalist meșterit la Budapesta. De această oportunitate UDMR a profitat din plin, la capătul unui întreg lanț de culise politice prin care formațiunea maghiarilor din România a impus la București idei formulate de guvernul lui Viktor Orbán.

De ce credem că e important să deslușim aceste lucruri? Pentru că, atunci când politicienii vor să ne întoarcă în anul 1967, fie doar și cu exemplul comparativ, jurnalismul trebuie să le reamintească oamenilor că a existat un loc comun al tragediei demografice, chiar dacă uneori mascate de creșterea natalității. Acest loc e chiar trecutul nostru recent.

Jurnalul Decretului a strâns un colectiv jurnalistic care a publicat de-a lungul ultimelor trei luni de zile subiecte din sfera drepturilor reproductive și sexuale. Am scris practic despre consecințele care apar într-o societate care interzice avorturile. România nu e deloc departe de urmările unei astfel de istorii. Între 1967 și 1989 peste zece mii de femei au murit după ce regimul comunist a interzis avorturile la cerere. Această politică a fost implementată cu scopul de a crește natalitatea. În ochii regimului era o politică pronatalistă, clădită pe represiune, dar și pe măsuri de stimulare fiscală. 

Povestea interzicerii avortului nu este însă doar povestea întreruperilor de sarcini refuzate legal. Ea e legată de multe alte teme cu impact major în viețile oamenilor. Limitarea accesului la avort lasă urme în sistemul de nașteri, în sistemul de protecție a copilului, în planificarea familială, ba chiar și în dormitoarelor cetățenilor

Toate aceste teme pe care le-am abordat, cu metodele jurnalismului, în cadrul proiectului Jurnalul Decretului sunt teme pe care le regăsim frecvent în discursurile celor care militează pentru politici menite să întărească familia și națiunea, crescând natalitatea.

Există o legătură – uneori mai vizibilă, alteori mai puțin vizibilă – între cei care propun politici pronataliste și cei care susțin că avortul nu este un drept, ci o crimă. Există o legătură între cei care propun politici pronataliste și cei care se declară împotriva introducerii educației sexuale în școli.

În acest context proaspătul minister al familiei apărut la București nu avea cum să lipsească din cadrul proiectului nostru. Îi dedicăm chiar articolul care închide seria noastră jurnalistică. 

Iată cum a apărut Ministerul Familiei – și de ce ar trebui să ne intereseze geneza sa.

O propunere de nerefuzat

O propunere de nerefuzat

Pe 5 octombrie 2021, Parlamentul României demitea prin moțiune de cenzură Guvernul Cîțu. Ce urma era clasicul circ politic dâmbovițean: negocieri pentru guverne care nici măcar nu au ajuns la vot în Parlament, premieri desemnați care nu au putut să formeze o majoritate. Criza a luat sfârșit în momentul în care mai vechii parteneri de guvernare PNL și PSD și-au dat din nou mâna, după ani de divergențe ascuțite, și împreună cu UDMR s-au așezat la masa împărțelii politice. 

Pe 11 noiembrie, după o tură de negocieri, președintele UDMR Hunor Kelemen și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan anunțau posibilitatea înființării unui nou minister. Ministerul Familiei după modelul polonez, preciza liberalul. 

Ministerul i-a revenit social-democratei Gabriela Firea, fostul primar al Bucureștiului și unul dintre carnasierii de frunte din PSD. 

Foto: ANES

Audiată în fața comisiilor reunite de specialitate din Parlament, unde a primit aviz favorabil pentru funcția ministerială, Gabriela Firea și-a exprimat regretul că o parte din opinia publică a luat în derâdere înființarea Ministerului Familiei. De fapt el există în mai multe țări europene, a indicat Firea. Dar primul exemplu pe care l-a avansat politiciana PSD nu a fost Ungaria, nici Polonia, ci Germania. A lăsat să se înțeleagă astfel că modelul german ar fi fost cele folosit de coaliția PNL-PSD-UDMR în formularea obiectivelor și măsurilor viitorului minister.

Hunor Kelemen avea însă alt model în minte. Pe 29 noiembrie, la câteva zile după învestirea guvernului de coaliție condus de Nicolae Ciucă, președintele UDMR îi recomanda Gabrielei Firea, instalată ministru al Familiei, să se consulte cu omoloaga sa din Ungaria, Katalin Novák. O făcea într-un interviu acordat publicației de limbă maghiară Krónika

Ministra a acceptat propunerile noastre și am încredere că va pune în practică politicile publice relevante și o vom ajuta cu asta. Cu siguranță vor fi multe consultări și nu pot să răspund acum pe cine va consulta Gabriela Firea. Dacă îmi cere sfatul, cu siguranță îi voi sugera să se întâlnească cu Katalin Novák, ministra fără portofoliu pentru familii (n.r. – de la Budapesta). 

Despre ce „propuneri” UDMR acceptate de Gabriela Firea vorbește Hunor Kelemen? Pentru a înțelege trebuie să ne întoarcem în septembrie 2021, când au avut loc două evenimente capitale pentru nașterea ministerului român al familiei.

La o zi după interviul acordat de Hunor Kelemen, Katalin Novák anunță că e bucuroasă să o primească pe Gabriela Firea oricând își dorește aceasta. 

Susținere de la Budapesta

Susținere de la Budapesta

Am discutat cu premierul Florin Cîțu despre cum ar putea fi implementate politicile familiale propuse de UDMR după ce va trece criza politică, anunța pe Twitter vicepreședinta FIDESZ (n.r. – Alianța Civică Maghiară, partidul lui Viktor Orban) Katalin Novák, pe 17 septembrie. 

Mesajul era însoțit de o poză cu Florin Cîțu și Hunor Kelemen aflați într-un cadru relaxat. Prilejul întâlnirii l-a reprezentat chiar Congresul UDMR, organizat tematic sub sloganul Împreună pentru familie.

Cu această ocazie au venit la Sângeorgiu de Mureș și liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu, respectiv Ludovic Orban (n.r. – încă președinte al formațiunii liberale la acel moment). 

Politicile la care făcea referire ministra familiilor Katalin Novák urmau să fie cuprinse chiar în planul de acțiune pentru sprijinirea familiei care era votat la Congresul UDMR. Printre măsurile propuse de formațiunea maghiară regăsim: reduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii, facilități fiscale pentru achiziționarea de mașini pentru familiile cu mai mulți copii, sprijin pentru achiziționarea de locuințe, dar și posibilitatea ca bunicii și frații adulți care nu au loc de muncă să poată primi indemnizație pentru creșterea copilului, dacă sunt de acord să ia parte la îngrijirea acestuia în timp ce părinții lucrează. 

Propunerile vizau familia tradițională, formată din bărbat, femeie și copii. Nu existau niciun fel de propuneri legate de adopție sau vizând familiile alcăuite din persoane de același gen. Accentul era pus pe familiile numeroase. 

„Din 2018, am sprijinit familiile a aproape 30.000 de copii maghiari, am construit creșe și grădinițe. Ungurii din Transilvania pot conta pe noi, la fel cum noi ne bazăm pe ei”, transmitea tot pe Twitter ministra Novák la finalul Congresului UDMR.

Ilustrată definitiv de fapte, susținerea ministrei maghiare nu a fost deloc una întâmplătoare. Unele din măsurile pro-familie propuse de UDMR erau identice cu cele susținute și implementate la Budapesta. Altele erau inspirate din planul de acțiune maghiar pe natalitate implementat sub atenta supraveghere a ministrei Novák.

Și mai toate și-au făcut loc între obiectivele și măsurile asumate de noul minister al familiei de la București, condus astăzi de Gabriela Firea.

Nu degeaba i-ar sugera Hunor Kelemen acesteia să se întâlnească cu omoloaga sa, Katalin Novák.

Toți copiii pe care îi dorim

Toți copiii pe care îi dorim

Katalin Novák a fost numită secretar de stat pentru tineret și familie în guvernul maghiar în 2014. Un an mai târziu Cabinetul Viktor Orbán începea să aplice primele măsuri menite să ajute cuplurile să-și întemeieze o familie. În acest sens era lansat în 2015 programul de sprijin pentru locuințe familiale (CSOK). În ce consta mai exact acest sprijin? Într-un grant  oferit celor căsătoriți care varia între 1.700 și 28.000 de euro, în funcție de numărul de copii. 

Cuplurile care aplicau pentru grant și care nu făceau apoi copii – sau nu-i făceau la timp – erau nevoiți să-l ramburseze. Existau niște termene în care trebuia să faci copiii pentru a prelungi perioada de rambursare sau pentru a nu mai fi nevoit să rambursezi banii (precum în cazul familiilor cu peste trei copii). 

Divorțul obliga cuplurile să ramburseze suma primită. 

În iulie 2019, Guvernul Orbán lansa și planul maghiar de acțiune pentru natalitate. Cabinetul de la Budapesta extindea programul de sprijin pentru locuințe și venea cu alte șase măsuri care vizau subvenții pentru achiziționarea de mașini pentru familii numeroase, scutiri de impozite, 21.000 de noi locuri în creșe, indemnizație pentru îngrijirea copilului pentru bunici.

Foto: Annika Haas / Flickr

Într-un editorial publicat pe Die Welt, profesorul Karl Heinz Hausner compara politicile din panul de acțiune maghiar de la Budapesta cu politicile implementate de naziști la preluarea puterii. 

Noua politică familială maghiară este izbitor de asemănătoare cu împrumutul pentru căsătorie introdus în Reich-ul german în iunie 1933, explica Hausner. De el puteau beneficia și femeile, cu condiția să facă cât mai mulți copii. Împrumutul era redus cu un sfert pentru fiecare copil născut în timpul căsătoriei. 

„Dacă vii la Budapesta cu avionul o să vezi că aeroportul e plin de semne O țară prietenoasă cu familiile. E felul lor de a-ți transmite de la bun început că Ungaria e o țară conservatoare care pune pe primul loc familia”, explică jurnalista Viktoria Serdült de la publicația maghiară HVG. Jurnalul Decretului a purtat cu aceasta o conversație telefonică pentru a înțelege vederile pro-natalitate de la Budapesta. 

Guvernul Orbán își dorește să fie recunoscut pentru importanța pe care o acordă familiei tradiționale, subliniază Serdült.

În acest sens, în octombrie 2020 Viktor Orbán a decis să o numească pe Katalin Novák ministra Familiei, dar fără portofoliu. 

Președinta organizației de femei UDMR Rozália Biró i-a trimis o scrisoare de felicitare Katalinei Novák pentru numirea ei în poziția de ministră a Familiei.

Ce presupune exact această mișcare a lui Viktor Orbán? Ne explică într-un dialog purtat pe email jurnalista Fruzsina Előd de la publicația Telex. 

„Nu există un minister al familiei în Ungaria în sensul clasic, există doar o ministră pentru familii. Katalin Novák a fost secretar de stat (responsabil și cu politicile privind familiile) în ministerul Resurselor Umane, iar când guvernul a pus mai mult accent pe politica familiei, Orbán a promovat-o ca ministru fără portofoliu. Dar atribuțiile ei sunt mai mult sau mai puțin aceleași. Cred că această promovare este mai mult despre a semnala cât de importante sunt chestiunile de familie pentru guvern”. 

Pe site-ul oficial al politicianei Katalina Novák e prezentat modelul maghiar de politică familială, care ajută familiile cu sprijin financiar, servicii și o abordare favorabilă familiei”. „Prin subvenții, vrem să ne asigurăm că se pot naște toți copiii pe care îi dorim”, este mesajul pe care-l transmite ministra.

În acest sens măsurile începute în 2015 pentru sprijinirea familiilor și natalității continuă.  Pentru unele dintre ele pot aplica nu doar cuplurile, ci și părinții care-și cresc singuri copiii.

Problema cu aceste politici – explică atât jurnalistele maghiare, cât și sociologul Tamás Kiss, contactat de Jurnalul Decretului – este că vizează clasa de mijloc și clasa de mijloc superioară. Există anumite elemente încorporate în sistem care facilitează ca familiile deja bogate să obțină alocații (și aici vorbim de mulți bani, ca zeci de milioane de forinți). Din acest motiv, multe familii defavorizate (multe dintre ele de etnie romă) nu prea pot beneficia de sprijinul financiar consistent al guvernului pentru familii”, explică Fruzsina Előd. 

Unele dintre măsurile maghiare se adresează exclusiv cuplurilor căsătorite. Cum cuplurile de același sex nu au dreptul să se căsătorească, nu au nici dreptul să aplice pentru împrumuturi, reduceri de taxe și alte beneficii de care cuplurile heterosexuale căsătorite se pot bucura. 

În decembrie 2020, Guvernul Viktor Orbán s-a asigurat printr-o modificare legislativă ca nici adopția să nu mai fie o opțiune pentru cuplurile de același sex. Potrivit constituției maghiare, familia e bazată pe căsătorie și relația părinte-copil; mama este o femeie, iar tatăl un bărbat. În aceste condiții cuplurile de același sex pot solicita adopția doar ca persoane singure, iar cererea lor va fi verificată de Ministerul Familiei. 

Este singura atribuție a ministrei Katalin Novák în zona LGBTQIA. Iar Ministerul Familiei de la București e croit pe același calapod.

Un minister după modelul maghiar

Un minister după modelul maghiar

Până în octombrie-noiembrie 2021, pe scena politică de la București nu s-a discutat de înființarea unui minister al familiei. Ministerul a devenit o opțiune în momentul în care, în cadrul alianței PNL-PSD, s-a ajuns la concluzia că nu sunt suficiente lucruri de împărțit.

Interesele din zona pronatalistă împrumutate de UDMR de la Guvernul Viktor Orbán s-au intersectat cu interesul PSD de a-i oferi un minister vizibil Gabrielei Firea. Așa a ajuns politiciana social-democrată noua ministră a Familiei. 

Firea își făcuse încălzirea pentru minister de pe 3 noiembrie, când PSD a semnat un acord cu Partidul Puterii Umaniste (PPU-SL). Protocolul și-a propus elaborarea unei strategii naționale axate pe trei piloni: susținerea natalității, creșterea calității vieții pentru toți românii, respectiv sprijinirea și ocrotirea seniorilor.

Foto: captură video PSD

La o lună distanță, Grațiela Gavrilescu de la PPU-SL a declarat pentru Jurnalul Decretului că în acest moment se lucrează la proiecte comune în cadrul parteneriatului politic. Am încercat să obținem răspunsuri de la ministra Gabriela Firea în legătură cu această strategie. Am vrut să aflăm și care au fost sursele sale de inspirație pentru redactarea propunerilor și obiectivelor ministerului pe care îl conduce. Întreaga noastră documentare indică faptul că pe modelul maghiar s-a croit ministerul familiei din România – nicidecum pe modelul german, invocat de Gabriela Firea în parlament. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns de la politiciana PSD. 

Potrivit programului de guvernare, Ministerul Familiei condus de Gabriela Firea e o copie (aproape) fidelă a structurii similare de la Budapesta. Pe componenta de familie, 75% dintre propunerile Gabrielei Firea au fost copiate/inspirate de măsurile pronataliste coordonate de Katalin Novák. Câteva exemple: finanțarea achizițiilor familiale de mașini cu șapte locuri, preluarea indemnizației de creștere a copilului de către bunicii care se oferă să aibă grijă de copii, sprijin pentru cumpărarea/renovarea locuințelor. 

Măsurile prevăzute de ministerul Gabrielei Firea în programul de guvernare sunt facilitățile fiscale, voucherele, programele de credit – pentru membrii unor familii tradiționale. De exemplu, program de credite pentru achiziționarea de locuințe pentru tineri familiști, subvenționat de stat luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii. Sau reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii. O altă propunere este acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreținere copii prin reduceri/scutiri de taxe și impozite

Niciuna dintre măsuri nu este fundamentată pe vreun studiu, pe vreo cercetare, pe documentarea unei comisii independente. Se propun, ca bază de reglementare într-un domeniu esențial, doar vederile Gabrielei Firea venite pe filiera UDMR. Adică vederile lui Katalin Novák și ale Guvernului Viktor Orban.

În consecință, programul ministerial de la București nu spune nici el nimic despre parteneriatul civil, care ar fi un pas în recunoașterea la nivel administrativ a familiilor cu parteneri de același sex. În acest moment astfel de familii sunt invizibile pentru statul român.

Nu e deloc un aspect surprinzător în partea noastră de lume. 

Discurs anti-avort,
măsuri pronataliste

Discurs anti-avort, măsuri pronataliste

Planul de acțiune maghiar pentru natalitate din 2019 a fost anunțat de către Katalin Novák în cadrul unui summit transatlantic ținut în Columbia în aprilie 2019. La același summit la care Novák vorbea despre viitoarele măsuri menite să încurajeze natalitatea în Ungaria a avut loc și un panel despre dreptul la viață condus de Paola Holguín, o politiciană din Columbia recunoscută pentru pozițiile sale anti-avort. Holguín se opune decriminalizării avortului în Columbia și crede că întreruperea de sarcină nu este un drept al femeii. 

La același summit în care Novák promova politicile pronataliste (care au inspirat decisiv și apariția Ministerului Familiei de la București) a mai participat și parlamentarul canadian Garnett Genuis, un susținător fervent al vederilor anti-avort. 

Summit-ul Transatlantic este un eveniment organizat începând cu 2014 de către organizația internațională Rețeaua Politică pentru Valori, formată din reprezentanții a 30 de țări din Africa, America de Nord și de Sud și Europa. Președinta acestei organizații este chiar Katalin Novák.

Printre valorile asumate scriptic de această organizație găsim:

>> Apărarea vieții ar trebui să înceapă din momentul concepției sale, când ființa umană este cea mai vulnerabilă și lipsită de apărare. Distrugerea embrionilor umani, clonarea, manipularea genetică și maternitatea surogat sunt practici pe care trebuie să le respingem.

>> Căsătoria este o instituție între un bărbat și o femeie.

>> Eutanasierea și avortul nu pot fi considerate drepturi.

Pe Twitter, Rețeaua Politică pentru Valori condusă de Katalin Novák saluta în ianuarie 2021 reforma constituțională din Honduras care a făcut practic imposibilă orice încercare viitoare de legalizare a avortului. În Honduras avortul este interzis în orice circumstanță, nefiind permis de lege nici măcar în cazurile de viol sau de malformații congenitale ale fătului. 

Aceeași organizație aplauda în martie 2021 guvernul mexican pentru că nu cedase presiunii feministelor, respingând decriminalizarea avortului.

Summit-ul Transatlantic al Rețelei Politice pentru Valori a atras și o serie de figuri și grupuri conservatoare renumite pentru opoziția față de introducerea educației sexuale în școli. Un astfel de grup este Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM). Liderul acestei mișcări este Leo van Doesburg – nimeni altul decât omul care a făcut posibil formatul Mic Dejun cu Rugăciune care are loc în fiecare an în Parlamentul României. În jurul acestui format s-au strâns toți parlamentarii care militează împotriva educației sexuale.

Anul acesta Rețeaua Politică pentru Valori și-a afirmat poziția anti-avort în contextul adoptării Raportului Matic (n.r. – document votat de Parlamentul European privind accesul la sănătate și educație sexuală pentru femei și minorități sexuale). Organizația Katalinei Novák a susținut că avortul nu face în niciun caz parte dintre principiile Uniunii Europene, ba chiar încalcă drepturile fundamentale la viață și libertatea de conștiință. În acest context Rețeaua a cerut parlamentarilor europeni să respingă raportul.

Summit-ul pentru Demografie la care a participat în septembrie și liderul UDMR Hunor Kelemen este un alt eveniment organizat la Budapesta pentru grupurile conservatoare, pentru punerea lor în legătură și pentru organizarea lor. Summit-ul de anul acesta a fost la patra ediție.

The Balkan Insight a descris evenimentul ca fiind o reuniune a personalităților naționaliste, populiste, pro-natalitate și anti-imigrație. Invitatul special al ediției a IV-a a fost fostul vicepreședinte american Mike Pence (n.r. – în administrația Donald Trump), care a atras atenția în discursul său asupra erodării familiei prin scăderea ratei căsătoriilor, creșterea divorțurilor, înmulțirea avorturilor și diminuarea natalității.

O influență fără precedent

O influență fără precedent

Legăturile dintre UDMR și Guvernul Viktor Orbán nu țin doar de prezența ministrei pentru familii Katalin Novák la Congresul UDMR sau de cea a lui Hunor Kelemen la Summit-ul pentru Demografie de la Budapesta. Influența guvernării maghiare nu se manifestă doar în planul de acțiune adoptat de UDMR. 

Foto: Raul Ștef / Inquam Photos

Sociologul Tamás Kiss de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj susține într-o conversație telefonică, pentru Jurnalul Decretului, că UDMR are o preocupare mai veche față de procesele demografice raportate la minoritatea maghiară. Scăderea populației maghiare a fost privită ca o tragedie. Și în acest context, subliniază sociologul, în sfera culturală maghiară aceste discursuri demografice sunt foarte bine ancorate cultural și istoric. 

În același timp, precizează Kiss, UDMR  este influențat ideologic de ceea ce se întâmplă în Ungaria. Pentru UDMR nu doar politicile pentru familie reprezintă un exemplu, ci ideologia lui Viktor Orbán în ansamblul ei. 

Tamás Kiss nu e convins totuși că populația maghiară din România se va putea bucura de genul de măsuri implementate la Budapesta. De ce? Pentru că, spune sociologul, populația maghiară din România e sub-reprezentată în rândul clasei de mijloc. Iar măsurile pronataliste vizează fix clasa de mijloc.

Ce leagă UDMR de guvernarea de la Budapesta nu este doar influența ideologică, ci și dependența financiară. 

„La început Fidesz a încercat să marginalizeze UDMR, dar după ce a devenit clar că partidul nu se poate înlocui, l-a împins într-o competiție a loialității. Din război rece, relațiile au devenit atât de strânse încât astăzi guvernul maghiar are influență fără precedent în Transilvania”, scria în martie 2021 publicația Átlátszó Erdély într-o analiză a felului în care au evoluat relaţiile între UDMR, FIDESZ şi Guvernul condus de Viktor Orban. Analiza cuprinde și inventarierea sumelor de bani primite de fundațiile apropiate de UDMR de la vecinii din Ungaria. Vorbim de zeci de milioane de euro. 

Investiția lui Viktor Orban în UDMR și comunitatea maghiară e justificată de un fapt simplu:

România este una dintre țările cu cea mai mare populație maghiară. Având în vedere că Orban a oferit diasporei maghiare posibilitatea să voteze în alegerile parlamentare, voturile din România sunt extrem de importante. Poate chiar capitale.

Avortul nu e o alegere

Avortul nu e o alegere

Jurnalista Viktoria Serdült de la publicația HVG a declarat pentru Jurnalul Decretului că de fiecare dată când a întrebat-o pe ministra familiilor Katalin Novák dacă vor interzice avorturile în Ungaria aceasta i-a răspuns cu negații categorice. 

Cu toate acestea politiciana FIDESZ face parte din organizații vocale pe teme anti-avort, deschide evenimente la care vorbesc politicieni care sunt împotriva decriminalizării avortului în țările lor, simpatizează cu astfel de cauze pe care le consideră pro-viață.

E un proces care nu o caracterizează doar pe ministra de la Budapesta. În ultimii ani discursul global anti-avort a fost cosmetizat și retușat. Marșurile anti-avort au devenit peste tot marșuri pro-viață. Discursul nu mai este strict împotriva întreruperii de sarcină, ci despre nevoia de informare și consiliere, înțeleasă ca fiind procesul de trecere a solicitantelor prin tot felul de comisii menite să le convingă să renunțe la avorturi. 

Într-un interviu acordat în 2019 publicației americane Breitbart, Katalina Novák, la acea vreme secretar de stat pentru familii, spunea: 

Nu există alegere. Dacă ai deja un copil în tine, ce faci din acel punct nu mai este despre alegere. Nu mai este un moment în care să alegi. Alegerea o faci înainte. Pro-avort este pro-ucidere; este împotriva alegerii. Avortul nu înseamnă libertate. Nu este vorba despre libertatea femeilor. Aceasta este o denaturare deliberată a ceea ce se întâmplă.

Le-am întrebat pe cele două jurnaliste maghiare consultate în cursul documentării cum se explică această duplicitate a ministrei Novak, care – în ciuda vederilor personale exprimate public – neagă formal scenariul unei ipotetice interziceri a avorturilor în Ungaria.

Fruzsina Előd crede că la mijloc este o strategie adesea folosită de FIDESZ (partidul condus de Viktor Orbán) de a ajunge cu mesajul politic la grupuri diferite. Sunt multe lucruri, spune jurnalista, cu care susținătorii lor cei mai conservatori ar fi de acord (de exemplu interzicerea avorturilor), dar scopul lor este să câștige majoritatea societății. Și majoritatea nu susține interzicerea avorturilor, crede Előd.

În același timp FIDESZ are nevoie să transmită susținătorilor mai conservatori că își mențin valorile. Și nu doar că și le mențin, dar și le afirmă în cadrul evenimentelor internaționale pe care le organizează, cum sunt summit-urile pentru demografie sau cele transatlantice. 

Scopul guvernului este să facă Ungaria o țară prietenoasă cu familiile, a fost mesajul premierului ungar la Summit-ul pentru Demografie. 

Și Fruzsina Előd și Viktoria Serdült cred că aceste discursuri/mesaje anti-avort nu se vor transforma în legislație care să limiteze avortul. Ar fi o măsură extrem de nepopulară în Ungaria, unde marea majoritate se opune interzicerii avortului, declară Serdült. Tocmai de aceea, întrebată frecvent dacă va interzice avorturile, Novák a spus de fiecare dată nu. 

Aprecierea ei față de țările care au astfel de politici face parte din nevoia partidului și a guvernării Viktor Orbán de a se afirma pe scena ultraconservatoare. 

Jurnalul Decretului l-a contactat pe Hunor Kelemen pentru a-i pune câteva întrebări în legătură cu discursul ținut la Summit-ul pentru Demografie din septembrie. Vorbim de un discurs care poate lăsa ușor impresia că președintele UDMR consideră interzicerea avortului o măsură posibilă pentru creșterea natalității. Ne-a transmis prin mesaj telefonic că nu a lăsat loc de o asemenea interpretare.

I-am trimis declarația înregistrată video și l-am întrebat cum vede interzicerea avorturilor și dacă crede că un spital care refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere încalcă drepturile solicitantelor. 

Nu sunt de acord cu interzicerea avortului nici prin lege, nici prin alt act normativ. Eu nu am auzit de niciun spital din țară unde s-ar fi refuzat avortul la cerere. Dacă s-a întâmplat, este un abuz

, ne-a transmis președintele UDMR. 

Despre spitalele care refuză să facă întreruperi de sarcină am scris pe Jurnalul Decretului. Chiar în primul articol publicat în cadrul seriei noastre jurnalistice. Subiectul e prezent în presă de cel puțin doi ani de zile. Sunt zeci de spitale publice în România care refuză să facă avorturi la cerere. Cu toate acestea președintele UDMR, viceprim-ministru în Guvernul României, susține că subiectul îi este total necunoscut.

La audierea din 24 noiembrie din Parlament, Gabriela Firea a fost întrebată dacă în noul ei minister se va lua în calcul interzicerea avortului ca măsură pentru creșterea natalității. Politiciana PSD a declarat că ea militează pentru dreptul femeii de a decide. A insistat însă pe nevoia de consiliere – și a menționat posibilitatea ca femeia („dacă e credincioasă”) să ia decizia finală inclusiv după discuții cu duhovnicul.

Cu o asemenea poziție pe subiectul avorturilor Gabriela Firea a câștigat simpatia unui grup de votanți diferit de cel căruia îi spunea, nu cu mulți ani în urmă, că familia înseamnă cuplu heterosexual căsătorit cu copii.  

În cadrul aceleiași audieri Gabriela Firea a fost întrebată despre oportunitatea introducerii educației sexuale în școli. Firea s-a declarat pentru informarea elevilor la ore de educație sanitară, doar cu acordul părinților. 

A fi un bun familist
înseamnă a avea copii

A fi un bun familist înseamnă a avea copii

„Familia este legătura noastră cu trecutul şi puntea către viitor”, spunea Gabriela Firea în 2018, în preajma referendumului organizat de Coaliția pentru Familie.

„Pentru mine, căsătoria înseamnă comuniunea bazată pe iubire şi respect dintre o femeie şi un bărbat. Voi spune ‘da’ la referendumul din 6 – 7 octombrie”, mai spunea social-democrata. 

Viziunea Gabrielei Firea despre familie e completată și de o altă declarație, mai veche, făcută în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014. 

„Din punctul meu de vedere, a fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci și a avea copii… Nu ești un om complet fără să crești un copil (…) Victor Ponta este un bun familist, este căsătorit, are un băiat, Andrei, are o fetiță, Irina, și sunt convinsă că-și mai doresc Daciana și Victor copii și eu le urez, ca mama deja a trei copilași, să mai aibă.”

Foto: George Călin / Inquam Photos

Definiția familiei pentru noua ministră a Familiei este una limitată și discriminatorie. 

Potrivit ministerului german de profil, invocat chiar de Gabriela Firea ca model pentru structura ministerială românească,  „politica familială modernă înseamnă respectarea diverselor constelații familiale alese de oameni. Acestea includ cuplurile căsătorite și necăsătorite cu copii, precum și familiile monoparentale, familiile vitrege, familiile mixte, familiile-curcubeu și familiile care oferă îngrijire membrilor familiei aflați în situații de dependență”.

O simplă privire asupra programului de guvernare al Guvernului Ciucă ne arată că Ministerul Familiei din România, croit 1:1 pe model maghiar, nu are puncte de contact cu respectarea diverselor constelații familiale alese de oameni. 

Un viitor incert

Un viitor incert

Într-un reportaj recent despre Viktor Orbán și decăderea democrației în Ungaria, publicat de săptămânalul german Der Spiegel, este relatată o scenă emblematică. Pe o placă de metal instalată la reședința oficială a premierului maghiar sunt inscripționate mai multe rânduri mobilizatoare. Unul dintre sloganuri este: „Fiecare copil maghiar este o altă santinelă”. Iar altul: „Numai țara are granițe, națiunea nu”. 

Cele două sloganuri descriu perfect atmosfera de cetate asediată de la Budapesta. Descriu atât obsesia guvernului maghiar pentru natalitate, cât și viziunea lui Orbán despre națiune. Premierul Ungariei se bazează la alegerile din primăvara lui 2022 pe voturile comunității maghiare din România.

Nu există aproape niciun dubiu că nu le va obține, având în vedere relația privilegiată dintre UDMR și FIDESZ. E o legătură de pe urma căreia nu câștigă doar Orbán, ci și partidul lui Hunor Kelemen, care a moșit apariția unui minister important la București. Important pentru constelația ideologică maghiară, centrată pe creșterea natalității prin (aproape) orice mijloace. 

La București, Ministerul Familiei e momentan un birou în sediul Guvernului și multe exerciții de PR pentru Gabriela Firea. Programul de guvernare e promițător: politiciana PSD va avea pe mână un minister cu alocări consistente și o poziție ideală pentru alegerile prezidențiale din 2024.

La finalul zilei, din mișcările politice subterane soldate cu înființarea Ministerului Familiei de la București câștigați par a ieși Viktor Orbán, Hunor Kelemen și, mai ales, Gabriela Firea. 

Singurele care riscă să piardă pe termen mediu și lung sunt diversele constelații familiale alese de oameni.

Iar pentru dreptul femeii de a decide liber în chestiunea propriei sarcini nimeni nu poate băga mâna în foc în această parte de lume.


Despre autori


Authors

  • Jurnalistă la Dela0.ro și membră a colectivului Să fie lumină. A debutat în presa TV, dar din 2014 lucrează în media alternativă.

  • Co-fondator al publicației Dela0.ro și editor coordonator al proiectului de investigații Să fie lumină. În presa alternativă din 2011.